{"id":56240,"date":"2021-01-22T17:06:57","date_gmt":"2021-01-22T15:06:57","guid":{"rendered":"https:\/\/activecitizensfund.ro\/?p=56240"},"modified":"2021-01-22T17:08:23","modified_gmt":"2021-01-22T15:08:23","slug":"cum-au-trait-femeile-din-romania-in-pandemie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/activecitizensfund.ro\/en\/cum-au-trait-femeile-din-romania-in-pandemie\/","title":{"rendered":"Cum au tr\u0103it femeile din Rom\u00e2nia \u00een pandemie"},"content":{"rendered":"
<\/span><\/div>

O discu\u021bie despre dimensiunea de gen a crizei Covid-19 \u0219i c\u00e2teva recomand\u0103ri pentru includerea nevoilor femeilor \u00een m\u0103surile politice de gestionare a crizei \u0219i a perioadei post-criz\u0103, cu Andreea Rusu \u0219i Adela Alexandru de la Centrul FILIA.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n\t

\n\t\t
\n\t\t\t

de Ioana Ilie<\/p>\n\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>\n

<\/span><\/div>\n\t
\n\t\t
\n\t\t\t

\u00cenc\u0103 din primele luni de la declan\u0219area pandemiei, Centrul FILIA a demarat o campanie online care a avut dou\u0103 mize sociale distincte: p\u0103strarea contactului cu femeile din comunit\u0103\u021bile \u00een beneficiul c\u0103rora organiza\u021bia lucreaz\u0103 deja de ani buni, \u0219i colectarea experien\u021belor \u0219i provoc\u0103rilor cu care acestea se confruntau pe m\u0103sur\u0103 ce criza Covid-19 \u00eencepea s\u0103 prind\u0103 tot mai mult contur. M\u0103rturiile primite au demonstrat \u00eentr-un timp foarte scurt necesitatea derul\u0103rii unei campanii mai ample, integrate \u00eentr-un demers de cercetare \u0219i advocacy, pentru o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a impactului de gen al crizei \u0219i pentru transpunerea nevoilor identificate \u00een ni\u0219te recomand\u0103ri de politici publice. \u00cen lunile ce au urmat, din august \u0219i p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lui decembrie 2020, o parte din echipa FILIA a derulat o serie de interviuri, analize de documente \u0219i o anchet\u0103 pe baz\u0103 de chestionar, implic\u00e2nd aproape 450 de femei cu v\u00e2rste diferite \u0219i provenind din medii socio-economice diferite \u0219i c\u00e2teva reprezentante ale unor organiza\u021bii non-guvernamentale care au ca beneficiare femeile rome, femeile migrante \u0219i supravie\u021buitoarele violen\u021bei domestice. Rezultatele ob\u021binute prin acest demers exploratoriu \u0219i centralizate \u00een studiul \u201d<\/strong>Experien\u021bele femeilor \u00een timpul pandemiei. Starea de fapt \u0219i recomand\u0103ri pentru m\u0103suri post-criz\u0103 sensibile la gen\u201d<\/strong><\/a> au scos la iveal\u0103 nu doar felul \u00een care criza pe care o travers\u0103m cu to\u021bii a generat intensificarea inegalit\u0103\u021bilor de gen prezente deja \u00een societate, dar \u0219i dezinteresul autorit\u0103\u021bilor \u00een a prioritiza luarea unor m\u0103suri eficiente pentru a le combate.<\/p>\n\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>\n

Dou\u0103 treimi dintre cei care \u0219i-au pierdut locurile de munc\u0103 \u00een 2020 sunt femei<\/h5>\n\t
\n\t\t
\n\t\t\t

Impactul pandemiei s-a resim\u021bit \u00een ultimele luni \u00een via\u021ba femeilor pe mai multe paliere, iar unul dintre ele \u0219i poate cel mai afectat a fost cel al muncii \u0219i al accesului la resurse de trai. Un studiu realizat de McKinsey & Company demonstreaz\u0103 c\u0103 femeile sunt mai vulnerabile la efectele economice provocate de criza Covid-19 din cauza inegalit\u0103\u021bilor de gen (pre)existente \u00een societate. Pe de o parte, potrivit studiului raportul pierderilor locurilor de munc\u0103 este de 5.7% \u00een r\u00e2ndul femeilor comparativ cu 3.1% \u00een r\u00e2ndul b\u0103rba\u021bilor la nivel global. Pe de alt\u0103 parte, locurile de munc\u0103 din domeniile feminizate sunt considerate a fi cu 19% mai expuse riscurilor asociate crizei.<\/p>\n

Impactul de gen al pandemiei asupra muncii se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een statisticele disponibile \u00een plan local. Potrivit Institutului Na\u021bional de statistic\u0103, num\u0103rul femeilor \u0219omere din Rom\u00e2nia a crescut cu 50% din cauza pandemiei, \u00een timp ce ponderea b\u0103rba\u021bilor \u0219omeri cu doar 16%, (rata \u0219omajului ajung\u00e2nd la 5,4% \u00een iulie). Mai exact, chiar dac\u0103 rata \u0219omajului r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare mai ridicat\u0103 \u00een r\u00e2ndul b\u0103rba\u021bilor, \u00een termeni absolu\u021bi dou\u0103 treimi dintre cei care au intrat \u00een \u0219omaj \u00een 2020 sunt femei.<\/p>\n

Adela Alexandru, una dintre autoarele cercet\u0103rii \u0219i voluntar\u0103 FILIA, spune c\u0103 cele mai afectate au fost femeile care se aflau deja \u00eentr-un context vulnerabil \u00eenc\u0103 dinaintea izbucnirii crizei, printre care se reg\u0103sesc femeile din bran\u0219a \u00eengrijirii sau cele din mediul rural, care lucreaz\u0103 la negru: \u201eMulte dintre femeile care lucreaz\u0103 ca \u00eengrijitoare nu au putut reveni \u00een \u021bar\u0103, de\u0219i \u00ee\u0219i terminaser\u0103 turnus-ul (schimbul), fie pentru c\u0103 deja se instalase lockdown-ul, fie din cauza condi\u021biilor restrictive de c\u0103l\u0103torie. Ele sunt dintre cele care \u0219i-au p\u0103strat venitul, dar au tr\u0103it \u00een condi\u021bii de epuizare fizic\u0103 \u0219i psihic\u0103, \u00eentr-un mediu de lucru extrem de solicitant, \u00een care s-au confruntat inclusiv cu violen\u021b\u0103 la locul de munc\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, multe dintre femeile care erau \u00een \u021bar\u0103 nu s-au putut duce la munc\u0103 pentru a le \u00eenlocui \u0219i atunci au r\u0103mas f\u0103r\u0103 venit, pe perioad\u0103 nedeterminat\u0103<\/em>. \u00cen plus<\/em>, e important s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 dincolo de bula noastr\u0103, unde cei mai mul\u021bi dintre oameni \u0219i-au p\u0103strat joburile \u0219i au putut s\u0103 lucreze de acas\u0103, exist\u0103 categorii de oameni care practic\u0103 munc\u0103 informal\u0103, remunerat\u0103 la negru. \u00cen unele comunit\u0103\u021bi cu care FILIA lucreaz\u0103, pentru a pune o p\u00e2ine pe mas\u0103, femeile sunt nevoite s\u0103 mearg\u0103 \u00een p\u0103dure s\u0103 adune bure\u021bi pe care s\u0103-i v\u00e2nd\u0103 dup\u0103 aceea \u00een sat. Odat\u0103 cu declan\u0219area crizei, multe dintre aceste femei nu au mai putut s\u0103 v\u00e2nd\u0103 nimic, iar cele care \u0219i-au asumat riscurile \u0219i au ales s\u0103 practice muncile astea informale \u00een continuare \u0219i-au luat amenzi, situa\u021bie care nu a f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 accentueze precariatul economic cu care deja se confruntau<\/em>\u201d.<\/p>\n

Dac\u0103 vorbim despre impactul pandemiei asupra unei munci mai pu\u021bin recunoscute a femeilor, cea domestic\u0103, Institutul European pentru Egalitate de Gen (2020) atrage aten\u021bia asupra faptului c\u0103 \u00eenainte de izbucnirea crizei Covid-19, femeile din UE petreceau deja cu 13 ore mai mult dec\u00e2t b\u0103rba\u021bii pentru activit\u0103\u021bi de \u00eengrijire \u0219i treburi casnice (munc\u0103 nepl\u0103tit\u0103) \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. \u0218i \u00een Rom\u00e2nia tot femeile sunt cele care petreceau \u00eenainte de criz\u0103 cel mai mult timp \u00een activit\u0103\u021bi domestice, (46% dintre femei comparativ cu 25% dintre b\u0103rba\u021bi au responsabilit\u0103\u021bi de \u00eengrijire zilnic\u0103 timp de 1 or\u0103 sau mai mult), \u0219i, potrivit studiului Filia, aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 de gen este cea mai mare din Uniunea European\u0103.<\/p>\n

Andreea Rusu, directoare executiv\u0103 FILIA, a confirmat c\u0103 aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 s-a intensificat \u00een timpul crizei \u0219i se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een r\u0103spunsurile primite de la femeile implicate \u00een studiu: \u201eOdat\u0103 cu izbucnirea pandemiei efortul depus de femei \u00een spa\u021biul domestic s-a accentuat semnificativ \u00een primul r\u00e2nd din cauza \u0219colii online. Cu aceast\u0103 ocazie a devenit cu at\u00e2t mai vizibil faptul c\u0103 munca femeilor nu se rezum\u0103 la locul de munc\u0103, ci, din contr\u0103, cuprinde \u0219i o munc\u0103 pe care poate nu o observam, nu o pre\u021buiam \u0219i nu o cuantificam at\u00e2t de bine \u00eenainte. Dac\u0103 nu realiz\u0103m c\u0103, pentru femei, munca de acas\u0103 este o munc\u0103 \u00een plus, neremunerat\u0103 \u0219i nerecunoscut\u0103, dac\u0103 nu realiz\u0103m c\u0103, de fapt, sunt mult mai multe femei care \u0219i-au pierdut locul de munc\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 pentru c\u0103 ele au trebuit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acas\u0103 cu copiii sau cu persoane \u00een v\u00e2rst\u0103 care au nevoie de \u00eengrijiri, sau femei asupra c\u0103rora s-au r\u0103sfr\u00e2nt mult mai multe presiuni pentru c\u0103 nu au mai putut beneficia, \u00een lockdown, de sprijinul bunicilor pentru \u00eengrijirea copiilor, inegalit\u0103\u021bile se vor accentua, iar revenirea dup\u0103 criz\u0103 va fi mult mai grea<\/em>.\u201d Potrivit activistei, \u00een contextul crizei \u0219i post-criz\u0103, m\u0103surile politice de redresare trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont de aceste experien\u021be specifice ale femeilor, s\u0103 asigure asisten\u021b\u0103 economic\u0103 pentru femeile aflate \u00een dificultate (prin transferuri directe \u0219i scutiri de impozite), s\u0103 acorde sprijin pentru reintegrarea pe pia\u021ba muncii a celor care au r\u0103mas f\u0103r\u0103 job, dar \u0219i solu\u021bii eficiente de reconciliere a muncii pl\u0103tite \u0219i nepl\u0103tite depuse de femei \u00een general.<\/p>\n\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>\n

Pandemia a \u00eengreunat accesul femeilor la servicii medicale de s\u0103n\u0103tate reproductiv\u0103<\/h5>\n\t
\n\t\t
\n\t\t\t

\u00cenc\u0103 dinaintea pandemiei, Centrul FILIA \u0219i alte organiza\u021bii feministe au sesizat o tendin\u021b\u0103 \u00eengrijor\u0103toare privind restric\u021bionarea accesului femeilor la servicii medicale de \u00eentrerupere de sarcin\u0103 \u00een spitalele de stat din Rom\u00e2nia, iar situa\u021bia s-a agravat odat\u0103 cu declan\u0219area crizei. Datele colectate de c\u0103tre FILIA \u00een aprilie 2020 ar\u0103tau c\u0103 din cele 112 spitale publice monitorizate, doar 12 spitale (11%) f\u0103ceau \u00eentreruperi de sarcin\u0103 la cerere, iar potrivit celor mai recente date colectate de c\u0103tre Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, din 133 de spitale publice vizate, doar 55 f\u0103ceau avorturi la cerere \u00een octombrie 2020.<\/p>\n

Andreea Rusu spune c\u0103 exist\u0103 pericolul ca aceast\u0103 practic\u0103 restrictiv\u0103 din spitalele publice din Rom\u00e2nia s\u0103 se prelungeasc\u0103 pe termen lung: \u201e\u0218i \u00eenainte de pandemie existau probleme cu spitale publice care refuzau, din diverse motive, s\u0103 fac\u0103 avorturi la cerere, dar odat\u0103 cu pandemia situa\u021bia s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit, pentru c\u0103 s-a considerat c\u0103 \u00eentreruperile de sarcin\u0103 nu sunt proceduri de urgen\u021b\u0103. Ori avortul este o procedur\u0103 care poate avea loc \u00eentr-un timp limitat, nu \u00eel po\u021bi am\u00e2na ca s\u0103-l faci dup\u0103 ce se termin\u0103 pandemia. Restric\u021bionarea accesului la \u00eentrerupere de sarcin\u0103 a afectat cel mai mult din nou, femeile din grupuri vulnerabile. \u00centr-una dintre comunit\u0103\u021bile \u00een care lucr\u0103m din Moldova, \u00een vara lui 2020 exista, de exemplu, un singur spital privat care efectua avorturi la cerere, iar pre\u021bul unei astfel de interven\u021bii era de 1000 de lei. Aproape un salariu minim pe economie, ceea ce, \u00ee\u021bi dai seama, pentru femeile \u0219i a\u0219a afectate economic de pandemie, era ceva halucinant. Teama noastr\u0103 este ca aceast\u0103 obi\u0219nuin\u021b\u0103 a spitalelor publice de a refuza avorturile la cerere s\u0103 nu se prelungeasc\u0103 \u0219i dup\u0103 ce pandemia ia sf\u00e2r\u0219it, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia aceast\u0103 problem\u0103 lipse\u0219te de pe agenda public\u0103. Se consider\u0103 c\u0103 dreptul la avort este ceva rezolvat, pentru c\u0103 a fost ob\u021binut \u00een \u201890, dar, \u00een realitate, de\u0219i este un drept c\u00e2\u0219tigat, este din ce \u00een ce mai constr\u00e2ns.\u201d<\/em><\/p>\n\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>\n

\u00cen pandemie \u0219i nu numai, cel mai nesigur loc pentru o femeie este la ea acas\u0103<\/h5>\n\t
\n\t\t
\n\t\t\t

Tensiunile economice \u0219i sociale \u0219i m\u0103surile care limiteaz\u0103 mobilitatea oamenilor \u0219i impun petrecerea unui timp mult mai \u00eendelungat \u00een spa\u021biul domestic au generat o intensificare a violen\u021bei \u00een familie, fenomen ale c\u0103rui victime sunt, \u00een majoritate, tot femeile. At\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia c\u00e2t \u0219i \u00een multe alte state ale Uniunii Europene sau din \u00eentreaga lume, num\u0103rul de cazuri de violen\u021b\u0103 domestic\u0103 a crescut \u00een timpul crizei Covid-19, lucru semnalat at\u00e2t prin pl\u00e2ngerile \u00eenregistrate la poli\u021bie, c\u00e2t \u0219i prin num\u0103rul de apeluri la urgen\u021be sau la serviciile de consiliere \u0219i suport oferite de organiza\u021biile neguvernamentale.<\/p>\n

Potrivit studiului FILIA, \u00een primele nou\u0103 luni ale anului 2020, num\u0103rul apelurilor la 112 pe teme de agresiune a crescut cu aproape 18% fa\u021b\u0103 de anul 2019, num\u0103rul ordinelor de protec\u021bie \u00eenregistrate \u00een mediul urban a fost aproape dublu comparativ cu aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut, iar num\u0103rul de acces\u0103ri online ale serviciilor oferite de principalele platforme care ofer\u0103 sprijin femeilor victime ale violen\u021bei domestice s-a triplat. Adela Alexandru ne atrage aten\u021bia c\u0103 pentru a \u00een\u021belege amploarea fenomenului violen\u021bei domestice \u00een timpul pandemiei, este necesar s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare \u0219i faptul c\u0103 multe dintre cazurile de violen\u021b\u0103 domestic\u0103 au r\u0103mas neraportate. \u00cen special pentru femeile provenind din grupuri vulnerabile, raportarea cazurilor de violen\u021b\u0103 este o adev\u0103rat\u0103 provocare: \u201eVorbim despre o cre\u0219tere a num\u0103rului situa\u021biilor de violen\u021b\u0103 domestic\u0103 \u00een pandemie pentru c\u0103 multe dintre familiile femeilor din comunit\u0103\u021bile cu care lucr\u0103m au tr\u0103it \u00eentr-un spa\u021biu mult mai mic dec\u00e2t \u00eenainte de criz\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 b\u0103rba\u021bii nu au mai plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, ci au stat acas\u0103, f\u0103r\u0103 serviciu \u0219i f\u0103r\u0103 posibilitatea de a g\u0103si unul. Violen\u021ba domestic\u0103 a fost o realitate cu at\u00e2t mai greu de dus pentru femeile din grupuri vulnerabile, pentru c\u0103 ele nu au acces nici la informa\u021bii, nici la internet pentru a cere sprijin vreunei organiza\u021bii, multe dintre ele nu \u0219tiu s\u0103 scrie \u0219i deci nu au putut completa declara\u021bii \u00een timpul st\u0103rii de urgen\u021b\u0103 care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 plece de acas\u0103. Ca s\u0103 nu mai spun c\u0103 \u00een situa\u021bii tensionate nici nu te mai g\u00e2nde\u0219ti, tot ce vrei este s\u0103 fugi, iar pentru ele, dac\u0103 fugeau, erau \u0219anse foarte mari s\u0103 primeasc\u0103 amenzi..\u201d<\/em><\/p>\n

Autoarele studiului subliniaz\u0103 faptul c\u0103 siguran\u021ba femeilor continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i pe perioada crizei la periferia intereselor politice. De\u0219i num\u0103rul cazurilor de violen\u021b\u0103 \u00eempotriva femeilor a crescut, lipsesc cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire at\u00e2t practicile de integrare ale unei abord\u0103ri sensibile la gen pentru gestionarea fenomenului, c\u00e2t \u0219i fondurile alocate pentru dezvoltarea unor programe adaptate acestei nevoi \u00een cre\u0219tere.<\/p>\n

Andreea Rusu spune c\u0103 dac\u0103 vom continua s\u0103 \u00eenchidem ochii la experien\u021bele specifice ale femeilor, violen\u021ba \u0219i inegalit\u0103\u021bile de gen se vor ad\u00e2nci: \u201eUn studiu ONU spune c\u0103 cel mai nesigur loc pentru o femeie este la ea acas\u0103. \u00cen alte state, femeile au posibilitatea s\u0103 scrie la un num\u0103r special pe Whatsapp c\u0103 sunt \u00een pericol, pot folosi platforme online dac\u0103 se se afl\u0103 \u00een situa\u021bii de urgen\u021b\u0103 \u0219i nu pot apela la Poli\u021bie, sau pot cere ajutorul \u00een farmacii \u0219i supermarketuri folosind coduri speciale. \u00cen Rom\u00e2nia astfel de m\u0103suri nu exist\u0103, tocmai de aceea studiul nostru con\u021bine o serie de recomand\u0103ri at\u00e2t pentru combaterea violen\u021bei \u00eempotriva femeilor, intensificate \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de criz\u0103, c\u00e2t pentru restul domeniile pe care le-am abordat \u00een cercetare. Din cauza constr\u00e2ngerilor de timp \u0219i de resurse, cercetarea noastr\u0103 nu este reprezentativ\u0103 la nivel na\u021bional, dar chiar \u0219i a\u0219a, sper\u0103m c\u0103 demersul nostru va contribui la dezvoltarea unor noi studii asupra acestei teme, care s\u0103 fie utile \u00een realizarea Planului Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 ce urmeaz\u0103 a fi elaborat. Ultima dat\u0103 c\u00e2nd a fost f\u0103cut public, am sesizat, din p\u0103cate, c\u0103 din con\u021binutul acestuia lipseau cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire cuvintele gen, femei, romi \u0219i nu numai.\u201d<\/em><\/p>\n\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>\n\n\t

\n\t\t\n\t\t
\n\t\t\t
\"\"<\/div>\n\t\t<\/figure>\n\t<\/div>\n\n\t
\n\t\t
\n\t\t\t

Surs\u0103 foto: Centrul FILIA<\/p>\n\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>\n

<\/span><\/div>\n\t
\n\t\t
\n\t\t\t

Proiectul \u201eFemeile \u00een timpul \u0219i dup\u0103 coronavirus: Informare, Cercetare \u0219i Advocacy pentru Egalitate de Gen\u201d este derulat de <\/em><\/strong>Centrul FILIA<\/em><\/strong><\/a> \u00een parteneriat cu Agen\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru Egalitate de \u0218anse \u00eentre Femei \u0219i B\u0103rba\u021bi, cu sprijinul financiar <\/em><\/strong>Active Citizens Fund Romania programme<\/em><\/strong><\/a>, program finan\u021bat de Islanda, Liechtenstein \u0219i Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.<\/em><\/strong><\/p>\n

Ioana Ilie face parte din echipa Funda\u021biei pentru Dezvoltarea Societ\u0103\u021bii Civile, este jurnalist\u0103 \u0219i lucreaz\u0103 de peste zece ani \u00een sectorul neguvernamental. Se implic\u0103 \u00een proiecte care exploreaz\u0103 rolul social emancipator al artei \u0219i \u00een proiecte care contribuie la construirea unei perspective feministe locale intersec\u021bionale.<\/em><\/strong><\/p>\n\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>\n<\/div><\/div><\/div><\/div><\/section>\n<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O discu\u021bie despre dimensiunea de gen a crizei Covid-19 \u0219i c\u00e2teva recomand\u0103ri pentru includerea nevoilor femeilor \u00een m\u0103surile politice de gestionare a crizei \u0219i a perioadei post-criz\u0103, cu Andreea Rusu \u0219i Adela Alexandru de la Centrul FILIA.<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":56242,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"template-microsite.php","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[211],"tags":[],"class_list":["post-56240","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri","category-211","description-off"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/activecitizensfund.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/56240","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/activecitizensfund.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/activecitizensfund.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/activecitizensfund.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/activecitizensfund.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=56240"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/activecitizensfund.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/56240\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":56243,"href":"https:\/\/activecitizensfund.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/56240\/revisions\/56243"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/activecitizensfund.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/56242"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/activecitizensfund.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=56240"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/activecitizensfund.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=56240"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/activecitizensfund.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=56240"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}